My Inner Peace

Îmbrățișări de pandemie

Ziua în care a murit îmbrățișarea

s-a născut furia, depresia, uitarea,

s-a dislocat o parte a iubirii

și-a devenit infirma omenirii.

Ziua în care am uitat să strângem

cu brațele amândouă ca-ntr-un fulger

un om, un suflet drag, sau un copil

ne-a arătat atunci că ne grăbim

să ne urâm din priviri și din vorbe

și pas cu pas să înțelegem că murim.

E straniu să te uiți cum lumea trece

prin valul zilelor de sevă goale,

cu frica morții care ne petrece

mai goi fără o caldă îmbrățișare.

Astăzi m-am bucurat atât de tare

să văd că omul a-nvățat din alte timpuri

și dintr-un scroll și-o zilnică postare

să aflu că sărbătorim ”o îmbrățișare”.

Și pentru că-mi lipsește ca și ție

de-un an de când vorbim de pandemie,

te-mbrățișez cu drag oricine ai fi

din versuri și iubiri din zori de zi.

Above the growing shadows

Life is the sum of cloudy days
forgoten under the sun rays,
it’s that eternal voice of heart
pumping endlessly my blood,
it’s the smile of happy times
cancelling my shitty rhymes,
it’s the journey to oneself
alongside a hidden elf.

Still… Life it is full of doubts
grown by a mind that seldom shouts,
it’s full of troubles and dispair,
coming worries, and lack of air,
it’s furry against self and others
nurturing dark and growing shadows.

Yet… Life is bright when light arises
growing inside odd Paradises
it’s our job to stay connected
and live it full and resurrected.

Beginnings

In the shadows of the night

I am looking for that light,

for that tiny shiny light

growing strongly in my heart.

In the silence of the breath

there’s a whisper of the death

followed by a new born life

keeping this body alive.

Past is dead and left behind

leaving space for us to find

a new dawn in every breath

a new future there to get,

a New Year, a New Day

something special on the way

waiting for the eyes to see

how a seed becomes a tree.

In the shadows of the night

I am looking for that light

for that tinny shinny light

growing strongly in my heart.

It’s the light of my connection

with my inner voice perfection

keeping my feet on the ground

while I’m wandering around,

flying up above the stars,

acting like the angry Mars,

losing faith and feeling down,

waking up and wear the crown,

that makes us a royalty

when we keep our loyalty

to that inner voice perfection

showing us the right direction.